Lisboa, Portugál, Juñu 2026 (GMT News) – Primeiru-Ministru Timor-Leste, Kay Rala Xanana Gusmão, husu Komunidade Nasaun Sira Lian Portugés (CPLP) atu hametin relasaun ho ASEAN, bloku rejionál ne’ebé Timor-Leste tama ona nu’udar membru plenu desde 2025, hodi reforsa kooperasaun entre organizasaun rua ne’e.
Ko’alia liafuan ne'e hafoin vizita ba Sekretariadu CPLP iha Lisboa, Xanana dehan katak CPLP tenke kontinua promove unidade, diálogu no kooperasaun entre nasaun membru sira iha momentu ne’ebé mundu enfrenta inserteza no instabilidade.
“Ami reafirma ami nia kompromisu ba unidade iha diversidade no hametin ligasaun istórika, kulturál no polítika ne’ebé une povu sira ne’ebé ko’alia lian portugés. Ohin mós ami reflete kona-ba importánsia multilateralizmu, diálogu no kooperasaun ba dezenvolvimentu povu sira,” hateten Xanana.
Durante enkontru ho Sekretária Ezekutiva CPLP, Maria de Fátima Jardim, no reprezentante permanente hosi Estadu-membru sira, Primeiru-Ministru aborda asuntu importante sira hanesan mobilidade iha espasu CPLP, integrasaun ekonómika, kooperasaun ba oseanu no estratéjia atu aproxima CPLP ho rejiaun estratéjika sira seluk, liu-liu ASEAN.
Xanana hateten katak CPLP, ho sidadaun millaun barak iha kontinente oioin, tenke kontinua desempenha papél importante iha promosaun dignidade umana, páz, justisa no protesaun ambientál.
Primeiru-Ministru mós reafirma katak Timor-Leste simu responsabilidade nu’udar Prezidénsia Pro Tempore CPLP tanba fiar ba prinsipiu solidariedade no kooperasaun entre nasaun sira.
Nia hato’o konvite ba Estadu-membru no observadór sira atu partisipa iha Reuniaun Konsellu Ministrus CPLP ne’ebé sei realiza iha Dili iha fulan Agostu 2026.
Kona-ba situasaun polítika iha Guiné-Bissau, Xanana rekoñese katak asuntu ne’e komplikadu, maibé subliña katak tenke respeita prinsipiu la-interferénsia no, iha tempu hanesan, promove respeitu ba direitus umanus no demokrasia.
“Tenke iha respeitu ba direitus umanus no ba valor demokrasia. Ha’u fiar katak povu Guiné-Bissau sei bele hetan dalan atu rezolve sira nia problema sira,” hateten.
Iha entrevista ne’e, jornalista sira mós husu Xanana kona-ba falesimentu eis-Prezidente Repúblika Francisco Guterres “Lú-Olo”. Hatan ba pergunta ne’e, Primeiru-Ministru dehan katak mate mak parte hosi moris ema nian.
“Moris mak hanesan ne’e. Bainhira ita moris, ita hotu iha serteza ida deit, katak loron ida ita sei mate. Ita la hatene deit bainhira, iha ne’ebé no oinsá,” dehan Xanana.
Vizita Primeiru-Ministru ba Lisboa fó atensaun espesiál ba kooperasaun iha área justisa. Durante semana ida-ne’e, nia sei hasoru malu ho lideransa Supremu Tribunal Justisa no Procuradoria-Jerál Repúblika Portugál hodi buka forma atu reforsa apoiu ba sistema judisiáriu Timor-Leste.
Primeiru-Ministru mós sei partisipa iha enkontru internasionál sira kona-ba impaktu konflitu iha Médiu Oriente, hasoru malu ho universidade sira iha Portugál no simu Prémiu Professor Doutor Jorge Miranda hosi Universidade Lisboa.
Xanana Gusmão sei remata nia vizita no fila mai Timor-Leste iha loron 27 Juñu 2026.



